Skip to content
manifestblog

contenitore di libere scritture

manifestblog

contenitore di libere scritture

  • Chi siamo
  • Blog
    • Agendina
    • Approfondimenti
    • Biblioteca
    • Commento
    • Manifestino
    • Mediateca
    • Musica
    • Pensierini
    • Pinacoteca
    • Poesia
    • Racconti
    • Sport
    • Teatro
    • Territorio
    • Vis-à-Vis
  • Attività
    • Manifestiamoci
    • DeScrivo
  • Chi siamo
  • Blog
    • Agendina
    • Approfondimenti
    • Biblioteca
    • Commento
    • Manifestino
    • Mediateca
    • Musica
    • Pensierini
    • Pinacoteca
    • Poesia
    • Racconti
    • Sport
    • Teatro
    • Territorio
    • Vis-à-Vis
  • Attività
    • Manifestiamoci
    • DeScrivo
Close

Search

  • https://www.facebook.com/
  • https://twitter.com/
  • https://t.me/
  • https://www.instagram.com/
  • https://youtube.com/
Subscribe
Racconti

Ppi ‘nu mùarzu ‘i Pani

By Franz Tropea
3 Novembre 2018 3 Min Read
0

Era nu juarnu di suli e, cumu sempri, sàngu e sudùri.

Jia, di vavìa, nu giuvinottu cu nu quatrarìallu ppi manu. Illu, atu cumu na cerza, guardava llu cialu cumu a diri “vasami, vasami cu llu viantu, vasa stu figghjiu tua ca ti camina ‘ncuntru”, e llu nninnu, Giusippuzzu, ‘u guardava ridìandu, scialàtu ‘i stu patri c’avìa, ca ad illu ci parìa nu giganti, na navi ‘nta mari ca mmai putia ‘mpundari.

E chilla era lla duminica. E ppi sta genti era nu juarnu ‘i fhesta, doppu na simàna passata a jittari vilenu, ‘nta terra, ‘nta fràvica… E si salutavanu tutti, e si guardavanu cuntianti, si stringianu i mani a sta frischera.

Doppu a Santissima Missa ‘i wajjùni putìanu jiri a jucari alla villa, prejati ‘i stu rigàlu ca chilla duminica di Frivàru ci fhacìa: ‘na spera di suli tundu e randi quantu ‘u mundu. Picchì, chillu juarnu, mentri sti quatrari tiravanu ‘nu caciu a ‘na palla o jucavanu alla siloca, avianu supa ‘a capu ‘nu fhialu: na corda randi e longa ca cuvirìa tutta ‘a chiazza.

“Ma chi d’è sta corda lla supa?” Dicìa lla genti ca scindìa di scali da Gghjiasa.

“Icica c’è unu ca ci camina, nu giocoliere pianzica” ci rispundianu di chilli ca sapianu cchi c’era.

E di là, daveru, niscìu ‘nu giuvini biundu, ca s’inchinava e salutava tutti chilli ca di là eranu passati

“FHIRMATIVI!” Gridava “Fhirmativi ca mo’ ci caminu iu supa ‘sta corda, m’attaccu nu maccaturu alla capu e caminu dirittu, tisu tisu, ‘nzinu all’atra parti d’a chiazza. Guardatimi, guardatimi e mintiti ancunu spicciu ‘nta chillu cappiallu sutta ‘u palu!”.

‘A ggenti cuntenta, pi chillu juarnu i fhesta, a bidiri nu spettaculu ‘i chistu, ncignarunu a vattiri i manu, a gridai “bravu bravu” a ‘stu cristianu. Ed illu, chianu chianu, s’annudicava chilla tuvajjella alla capu, s’a girava e s’a vutava, cumu si votanu ‘i fhicu pi fari ‘i crucetti.

Misi llu primu pedi avanzi, e doppu ‘u sicundu. E tutta ‘sta genti, sutta di illu, ‘u guardavanu accitati, cu lla vucca aperta, a sintiri puru quant’era pisanti stu silenziu, cchiu fermu di nu chiumbu.

Fhici li primi quattru passi, si fhirmau, ‘ncignau a vattiri i manu, e tutti appriassu ad illu.

U quatrariallu cu llu patri eranu lla sutta, e lu guardavanu cumu na calamita pi l’uacchi, ‘u quatrariallu vattiu li manu cu d’illu, e accussì tutti l’atri, giovani e viacchi, maritati e schetti. Tutti a gridari ppi quantu era bravu stu giocoliari.

Fhici nu passu.

‘ndi fhici n’atru.

Fhici lu quintu,

Pua u sestu.

Allu settimu illu, mungìu ‘u pedi nu pocu troppu, pruvau mu si minti subitu ‘u pedi avanti, ma a chillu povaru e sbinturatu wajjuni, ci sberrau llu pedi, e d’accussi, cu nu suspiru di sita, catti di chilla corda. Catti cumu na piuma sutta l’uacchi di tutta chilla genti, ca ancora avia li manu giunti pi ci fhari complimenti.

Cadìu supa a strata, alli piadi di chillu patri e chillu figghjiu, ca tantu s’avianu firmatu pi si gustare stu spettaculu.
U figghjiu ci stringiu ‘a manu a ‘stu patri, ed ill ci cuveri ll’uacchi, cu chilla stessa manu ca prima ‘u salutava: “un guardare, Giusè” ci dicìa, “un ci guardari ‘nterra fhigghiu miu”.
E ‘stu patri, chi a Giuseppuzzu ci paria na Cerza, s’appricau a ciangiri, tiniandu strittu strittu u figghjiu allu piattu, “Ohi, Maria mia” dissi “ppi piàri nu mùarzu i pani c’appizzau lla vita”.

Giusippuzzu sintìu, chjianu chjianu, ‘i manu du patri ca scidianu di l’occhi sua, sempri cchiù morbidi, e accussì u vitti, vitti allu giocoliere ‘nterra, e allu patri, chjinu i gucciulini, ca trimava e cadìa supa a via.

Giusippuzzu su ragàu allu patri, su purtàu chianu chianu alla casa ‘nduvi mammà e l’atri fhrati aspittavanu. Ma ‘u patri un c’era. U miadicu ci dissi a Giusippuzzu “Crepacori Giusippù, diccillu a mammata. Pattrita avia nu cori troppu randi e nu duluri cumu a chistu un lu putìa sumpurtari”.

 

[Da una storia vera, testo in dialetto Lametino, Novembre 2018]

Franz

Letto: 28
Franz Tropea
  • Franz Tropea
    Stasi
  • Franz Tropea
    I Megaliti di Nardodipace (VV) o di quanto è immensa l’umanità
  • Franz Tropea
    La gabbia del tempo
  • Franz Tropea
    Sussurri da… Viktoria || Recensione
  • Franz Tropea
    Insomnia. Una poesia ai piedi del letto
  • Franz Tropea
    Sussurri da… “PERSEPOLIS” || Recensione
  • Franz Tropea
    La bellezza risiede nella spontaneità
  • Franz Tropea
    Non basta guardare
  • Franz Tropea
    Vi prego: continuiamo a lottare
  • Franz Tropea
    Manifest a FIUMEFREDDO BRUZIO || Millennium Bug
  • Franz Tropea
    Ho scambiato dei fiori per una prostituta
  • Franz Tropea
    Manifest a CYCLOCOSMIA || Video
  • Franz Tropea
    Venti (passi) in tempesta
  • Franz Tropea
    Sussurri da… “La camera azzurra” || Recensione
  • Franz Tropea
    Quaresima e Carnevale : la Calabria (quasi) dimenticata
  • Franz Tropea
    Sussurri da… “La meccanica del cuore” || Recensione
  • Franz Tropea
    Sussurri da… “Cime Tempestose” || Recensione
  • Franz Tropea
    No al bullismo: “Forgiatevi di speranze d’acciaio”
  • Franz Tropea
    Sono un Anima(le)
  • Franz Tropea
    The Book Tag!
  • Franz Tropea
    C’era un gabbiano nel mio ginseng
  • Franz Tropea
    Le camicie di Papà
  • Franz Tropea
    Mia Nonna ed il suo Femminismo quotidiano.
  • Franz Tropea
    Lascito di un tradimento (e di quel che ne rimane)
  • Franz Tropea
    Sogni d’oro (d’argento e di rugiada)
  • Franz Tropea
    Endless Nights
  • Franz Tropea
    Il Monte delle Fate
  • Franz Tropea
    Lègàmi
  • Franz Tropea
    Athens in Pills

Tags:

#riflessionecalabriaculturadialetto calabreselamezia termeraccontostoria
Author

Franz Tropea

Follow Me
Other Articles
Previous

Venerdì dei morti, si interrompe la tradizione e avanzano parole nuove

Next

L’altro lato dell’invidia.

No Comment! Be the first one.

Lascia un commento Annulla risposta

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *

Questo sito utilizza Akismet per ridurre lo spam. Scopri come vengono elaborati i dati derivati dai commenti.

  • Facebook
  • Instagram
  • YouTube

Most Viewed Posts

  • HACHIKO – memorie di una troia: volgarità d’autrice (Aleister Rush) (21.673)
  • Guida rapida per diventare un intellettuale del lametino. 10 semplici mosse (Salvatore Giuseppe Di Spena) (2.172)
  • Tony Pitony – Tony Pitony: Come inciampare con stile (Aleister Rush) (1.780)
  • Ghiannis Ritsos. La poesia contro la dittatura. (Francesco M.) (1.358)
  • La Casa dove gli incubi si realizzano, Shirley Jackson e “L’incubo di Hill House” (Emanuela Stella) (1.351)
  • Nuova Bella, 230 metri sul livello del mare | Storie di Provincia (Salvatore Giuseppe Di Spena) (1.214)
  • “Caro Professore Ordine, quando ci facevi lezione tu…” lettera da un giovane vecchio studente (Domenico Benedetto D'Agostino) (1.088)
  • Sul teatro e sull’arte. La funzione catartica dell’arte e quella alienante dei moderni mezzi espressivi (Davide De Grazia) (983)
  • La “sans par”, la donna più bella del Rinascimento: Simonetta Vespucci (Emanuela Stella) (971)
  • Il quartiere Bella in un racconto dell’Ottocento (Salvatore Giuseppe Di Spena) (931)
Copyright 2026 — manifestblog. All rights reserved. Blogsy WordPress Theme